Vasile Nagy (AUR): Românii trebuie să fie informați despre dublul standard de calitate al alimentelor și diferențierea mărfurilor

Dublul standard este de fapt o falsificare la scară mare a produselor alimentare, iar legislația, pe care o are România în acest moment și mă refer la OUG 21/1992 privind protecția consumatorilor pedepsește falsificarea alimentelor.

Standardul dublu la alimente este o realitate, este o problemă care ține de funcționarea pieței unice și de efectele nocive ale libertății de mișcare a mărfurilor dacă nu sunt respectate standardele de sănătate publică.

Marea cantitate din mărfurile ce intră în categoria dublului standard se comercializează în mari structuri comerciale.

Comisia Europeană a publicat date despre calitatea produselor comercializate în țările Uniunii, care arată că peste o treime aveau o compoziție diferită de la o țară la alta, rezultatele nu includ și România, pentru că autoritățile de la noi nu au trimis mostre pentru a fi testate.

În analiză au fost folosite 1.400 de mostre din 128 de produse diferite: de la dulciuri, lactate, băuturi, până la cafea, chipsuri sau lapte praf.

Potrivit rezultatelor publicate de Comisia Europeană, aproape 30% dintre acestea aveau o compoziție diferită deși ambalajul era similar, în timp ce 9% aveau ambalaj identic, dar cu compoziție diferită, 19 state membre au participat la studiul început în urmă cu 3 ani, însă România nu a trimis produse pentru analiză, deși autoritățile au recunoscut public că ne confruntăm cu această problema.

În marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele, 23 % din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, 27 % dintre produse indicau prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită, 9 % din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE, aveau în realitate o compoziție diferită, partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită, alte 22 % din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită, partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită. Utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului, precizează studiul Comisiei Europeane.

Din 2017, președintele Comisiei Jean-Claude Juncker, a abordat problema produselor cu dublu standard de calitate în discursul său privind starea Uniunii, Comisia Europeană a adoptat diferite inițiative care au vizat: clarificarea, pe cale legislativă, a situațiilor în care standardele duble de calitate a produselor reprezintă o practică înșelătoare, în cadrul pachetului recent convenit privind „Noile avantaje pentru consumatori”; stabilirea unei metodologii comune pentru testarea produselor alimentare; publicarea unui set de orientări menite să sprijine autoritățile naționale în aplicarea legislației UE privind protecția consumatorilor și produsele alimentare; alocarea unei sume de peste 4,5 milioane EUR pentru a soluționa această problemă; testarea produselor la nivelul întregii UE, aplicând aceeași metodologie, pentru a înțelege mai bine fenomenul standardelor de calitate duble ale produselor.

Autoritățile de la Bruxelles vor adopta directiva europeană prin care producătorii vor fi obligați să respecte aceeași rețetă pentru produse indiferent de țară sau să precizeze pe etichete diferențele. Autoritățile competente trebuie să evalueze dacă această diferențiere este ușor de identificat de către consumatori, analizând disponibilitatea și caracterul adecvat al informațiilor.

Este important pentru consumatori să fie informați cu privire la diferențierea mărfurilor iar comercianții ar trebui să furnizeze astfel de informații conform legislației în vigoare.