Vasile Nagy (AUR): Nivelul de trai al românilor nu este unul decent, astăzi este mizerabil

Declaraţie politică: Nivelul de trai al românilor

Principala noastră prioritate este sănătatea cetățenilor noștri. În același timp însă, criza provocată de coronavirus este un șoc major pentru economia europeană și mondială. Statele membre au adoptat deja măsuri bugetare, politice și de asigurare a lichidității, pentru a spori capacitatea sistemelor lor de sănătate și pentru a le oferi ajutor persoanelor și sectoarelor grav afectate.

Protejarea întreprinderilor mici și mijlocii. Impactul economic al crizei provocate de coronavirus variază de la un sector industrial la altul și de la o întreprindere la alta. Acesta depinde de o serie de factori, printre care posibilitatea de adaptare la întreruperile din lanțul de aprovizionare, existența stocurilor sau dependența de procesele de producție „exact la timp”.

Previziuni economice. Pe 11 februarie 2021, Comisia Europeană și-a publicat previziunile economice de iarnă 2021. Potrivit acestora, economia zonei euro va crește cu 3,8 % atât în 2021, cât și în 2022, iar economia UE va crește cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022.

Se preconizează că economia din zona euro și economia UE vor atinge nivelurile de producție anterioare crizei mai devreme decât se anticipase în previziunile economice din toamna anului 2020, în mare parte datorită ritmului de creștere peste așteptări preconizat pentru a doua jumătate a anului 2021 și pentru 2022. 

După o creștere puternică în trimestrul III 2020, activitatea economică s-a redus din nou în trimestrul IV, pe măsură ce al doilea val al pandemiei a declanșat noi măsuri de limitare a răspândirii virusului. Având în vedere că aceste măsuri sunt încă în vigoare, se preconizează că economiile UE și din zona euro se vor contracta în primul trimestru al anului 2021. Creșterea economică urmează să fie reluată în primăvară și să se accelereze în timpul verii, pe măsură ce programele și măsurile de limitare a răspândirii virusului se vor relaxa treptat.

Se preconizează, de asemenea, o îmbunătățire a perspectivelor economiei mondiale pentru a sprijini redresarea economică. Impactul economic al pandemiei rămâne inegal de la un stat membru la altul și se preconizează, de asemenea, că ritmul redresării va varia în mod semnificativ.

Comisia Europeană se află în strânsă legătură cu autoritățile naționale și cu alte părți interesate pentru a monitoriza și a evalua impactul coronavirusului asupra sectoarelor industriale și comerțului european. Criza cauzată de coronavirus reprezintă o amenințare pentru economia europeană și pentru nivelul de trai al cetățenilor. În timpul acestei crize sanitare, este vital să protejăm nu numai sectoarele critice ale economiei, ci și activele, tehnologia și infrastructura noastră. Însă, înainte de toate, trebuie să protejăm locurile de muncă și lucrătorii.

În România există problema nivelului de trai, interpretat doar prin prisma salariilor ceea ce este o problemă extrem de serioasă pentru că ne plasează într-o zonă fundamental greșită.

Nivelul de trai înseamnă calitatea serviciului public, un spital în care să ai încredere, un sistem medical pe care să te poți baza,un sistem educațional performant. Confuzia, eroarea pe care o facem, de a sinonimiza nivelul de trai cu nivelul veniturilor sau cu creșterea economică este foarte periculoasă.

Pe termen scurt funcționează. Pe termen mediu și lung se poate dovedi un real dezastru. Evident, nu trebuie să cădem în extrema cealaltă, veniturile și puterea de cumpărare sunt foarte importante, dar formează mai puțin de jumătate din ecuație. 

Nivelul de trai este dictat în primul rând de gradul libertăților persoanale și de calitatea serviciului public: adică de nivelul de dezvoltare al serviciilor de sănătate și de educație, de infrastructura de transport, de atitudinea funcționarilor și servanților publici față de contribuabil și alegător, de gradul de debirocratizare și informatizare. 

Abia apoi, nivelul de trai este dictat de venituri, până la urmă lucrurile sunt oricum legate strâns între ele. Adevărata sărăcie se referă la serviciile publice îngrozitoare, acesta fiind și motivul exodului. Nivelul de trai al acestui popor nu este unul decent, astăzi este mizerabil.

Statisticile sărăciei din România sunt dramatice. Peste șase milioane de cetățeni, aproximativ o treime din cât se estimează că au mai rămas în România, trăiesc în zona excluziunii sociale. Un copil din zece se duce nemâncat la culcare, iar fiecare al treilea este parte a unei familii expuse riscului sărăciei. Un sfert din populația României are grupul sanitar în afara locuinței. Media europeană este de doi dintr-o sută.

România, ţara europeană cu cei mai mulţi beneficiari de salariu minim. România are cel mai ridicat procentaj din Europa de oameni care beneficiază de salariul minim pe economie, aproape jumătate din angajaţi primesc salariul minim pe economie.

Sărăcia absolută este însă larg răspândită în România. Aproape o treime din populaţie nu-şi poate permite să-şi înlocuiască hainele uzate cu unele noi, potrivit datelor UE. Combaterea sărăciei ar trebui să fie unul dintre obiectivele fundamentale ale partidelor politice.  Oamenii săraci nu au încăput în strategiile de campanie și în programele de guvernare din România ultimilor 31 de ani.

În concluzie, avem nevoie de un mediu economic românesc care să aibă un singur obiectiv și anume, creşterea economică care să se regăsească în nivelul de trai al românilor.

Nivelul actual al salariului minim și al pensiilor nu asigură un trai decent românilor, creșterea salariilor ar trebuie să fie o rezultantă indirectă a altor măsuri (investiții în infrastructură, educație, sănătate, lupta împotriva corupției și depolitizarea instituțiilor statului, restructurarea masivă a companiilor publice falimentare, creșterea absorbției fondurilor europene, încurajarea antreprenoriatului și dezvoltarea IMM-urilor). 

Doar așa putem să obținem o dezvoltare pe termen scurt, care nu sacrifică bunăstarea generațiilor viitoare! Nivelul de trai reprezintă gradul de satisfacere a nevoilor materiale și spirituale ale populației unei țări, ale unor clase sau ale unei persoane în condiții istorice date.

Vasile Nagy, deputat AUR – Arad