Patrioții

Vasile Nagy (AUR): Exploatarea gazelor de șist din județul Arad pune în pericol întreaga comunitate

Deputatul AUR Vasile Nagy trage un semnal de alarmă privind exploatarea gazelor de șist din zona Curtici, jud. Arad. Potrivit informațiilor, acest tip de exploatare implică reacții chimice, iar acestea pot crea probleme grave în întregul județul Arad.

Nagy avertizează asupra unor eventuale riscuri ecologice și subliniază că această exploatare se traduce mai degrabă ca un cost decât ca un beneficiu pentru respectiva comunitate, din moment ce extragerea gazelor de șist nu înseamnă o dezvoltare a zonei. Dimpotrivă, afirmă deputatul AUR, ar putea afecta serios case localnicilor, resursele de apă potabilă, nemaivorbind despre impactul ecologic la nivel general.

În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor susține promovarea unor politici publice riguros fundamentate, sprijinite pe analize şi dezbateri prealabile și o transparență totală a actelor normative și al procesului de exploatare a gazelor de șist.

Redăm integral declarația politică a deputatului AUR Vasile Nagy:

„Exploatarea gazelor de șist din zona Curtici, județul ARAD pune în pericol întreaga comunitate deoarece în zona UAT Sântana sunt puțuri de apă de unde se extrage apă potabilă pentru o mare parte din județ. De asemenea, prospecțiunile pot pune în pericol întreaga comunitate din zona Curtici, Macea, Dorobanți, Sântana, Pecica, din cauza trepidațiilor produse care pot afecta serios casele localnicilor care nu au fundație, majoritatea fiind case vechi.

Această exploatare a gazelelor de șist, nu este una convențională, este rezultată din reacții chimice, nu este o problemă legată doar de localitatea Curtici din Județul ARAD, ci ne putem trezi cu această problemă în mult mai multe locuri. Aradul posedă una dintre cele mai mari rezerve acvifere din țară și nu este o apă oarecare, iar aceasta trebuie păstrată, trebuie protejată, deoarece vorbim de afectarea siguranței alimentare a României în viitor.

Legislaţia română trebuie să remedieze situaţia nefirească în care resursele naturale descoperite în proximitatea unei comunităţi devin mai degrabă un cost decât un câştig net pentru acea comunitate.  Dacă statul român – proprietarul de drept al resurselor minerale din subsolul oricărei proprietăţi de teren din România – hotărăşte să le exploateze, atunci proprietarul terenului aflat deasupra acelor resurse minerale are dreptul la compensaţii, în natură sau băneşti, stabilite de comun acord cu statul. 

În România, prevalează o percepţie publică distorsionată asupra riscurilor de mediu şi de sănătate legate de operaţiunile de dezvoltare a gazelor de şist.

Impactul ecologic al fracturării hidraulice a putut fi evaluat doar pentru SUA, dată fiind tradiţia în domeniu, dar unde nu există date statistice clare nici măcar în privinţa sondelor/puţurilor forate, cu atât mai mult referitoare la impactul complex asupra mediului, asistăm la o confruntare acerbă între ecologişti şi lobbyiştii companiilor producătoare, care face extrem de dificilă aflarea adevărului ştiinţific, în contextul existenţei unui număr redus de analize temeinice elaborate de experţi independenţi şi al inexistenţei studiilor de impact asupra mediului al firmelor producătoare. 

Riscurile ecologice pot să apară, în primul rând, nu din cauza fracturării propriu-zise, ci din cauza calităţii şi integrităţii carcasei de foraj şi a operaţiunii de cimentare, în al doilea rând, ele pot surveni din cauza fluidelor folosite în activităţile de forare şi fracturare, iar în al treilea rând, din cauza pierderilor sau eliberărilor de gaze naturale. În al patrulea rând, acestea sunt posibile din cauza deficienţelor pe plan logistic în domeniul extracţiei şi a managementului defectuos al operaţiunilor de forare de la suprafaţă, iar în al cincilea rând, din cauza potenţialului mare de contaminare a pânzei freatice prin prisma aditivilor chimici nocivi rezultaţi din amestecul cu apă precum şi a gazelor naturale eliberate.

Contaminarea apei reprezintă cel mai mare risc ecologic şi este de regulă asociat cu contaminarea/poluarea aerului. Contaminarea apei este provocată şi de cantităţile mari de apă injectate în subteran, din care doar 50-70% este recuperată şi poate fi tratată pentru decontaminare.

Restul de apă rămasă în subteran are potenţial ridicat de contaminare a pânzei freatice prin fenomenul de advecţie sau scurgeri în apropierea suprafeţei, în pofida atitudinii sceptice a producătorilor, existând numeroase dovezi privind degajarea de vapori urât mirositori, a unor cantităţi de metale grele în apă şi alte elemente radioactive. 

Emisiile de gaz (metan) şi de vapori în atmosferă din fluidul conţinând aditivi şi elemente contaminante din straturile de şist pun de asemenea probleme de mediu.  Scurgerile de metan din cauza fracturării, care trebuie atent monitorizate, sunt aparent mai mari decât cele de la zăcămintele de gaze obişnuite şi generează un impact mai mare asupra încălzirii globale, și pentru că metanul este un element mult mai nociv pentru încălzirea globală decât dioxidul de carbon. 

Realitatea demonstrată de diverse măsurători ale unor observatori independenţi arată totuşi că emisiile în atmosferă, cu impact asupra încălzirii globale, sunt cu peste 20% mai mari decât la exploatarea cărbunelui. 

Producerea de microseisme este un alt inconvenient al fracturării hidraulice, de regulă este vorba de seisme locale mici, dar ele pot antrena şi seisme mai mari, ale unor microfalii existente. 

Injecţia de lichid la mare adâncime măreşte presiunea din porii rocilor în zona faliilor din apropierea sondelor şi poate antrena cutremure, iar reducerea sensibilă a volumului de lichid conduce la calmarea seismicităţii. Se apreciază că apa injectată sau depozitată în zona faliilor poate provoca deplasarea acestora. Există însă unele controverse legate de potenţialul seismic al fracturării hidraulice. 

Există multe incertitudini cu privire la impactul economic al exploatării gazelor de şist în România, riscul cel mai mare în acest moment fiind fundamentarea unor decizii şi a unor politici publice pe baza unor perspective fie prea optimiste fie prea sumbre, ignorând costul externalităţilor sau beneficiile asupra siguranţei în aprovizionare. 

Pentru aceasta este necesar să fie implicate mai multe autorităţi de stat, universităţi, institute de cercetare, organizaţii de mediu şi firme de consultanţă pentru a evalua efectele posibile ale gazelor de şist și a arăta românilor efectele negative pe care acest proces de exploatare le posedă.

Atunci cand vorbim de exploatarea gazelor de șist punem în vedere chestiuni legate de legalitate, de constituționalitate și probleme legate de siguranța națională.  Nu s-a dat niciodată transparență totală, iar aici nu vorbesc numai de actele normative, ci de ceea ce înseamnă procesul în sine al exploatării gazelor de șist și nu numai.  Zona Arad are cel mai bun teren arabil din ţară. Agricultura şi legumicultura este o chestiune de tradiție şi se face în Arad de zeci de ani.

Alianța pentru Unirea Românilor susține promovarea unor politici publice riguros fundamentate, sprijinite pe analize şi dezbateri prealabile și o transparență totală a actelor normative și al procesului de exploatare a gazelor de șist.