Saturday, June 19, 2021


Vasile Nagy (AUR): Dezvoltarea infrastructurii din România ar avea un efect pozitiv asupra economiei locale, dar şi naţionale

Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiție de bază pentru creșterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor, pentru stimularea investițiilor,…

De Patrioții Redacția , în Patrioții , la 13/05/2021

Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiție de bază pentru creșterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor, pentru stimularea investițiilor, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru creșterea mobilității cetățenilor și a mărfurilor, pentru scoaterea din izolare a zonelor subdezvoltate prin distribuția echilibrată a rețelelor de transport între toate regiunile țării.

Este necesară accelerarea investițiilor publice, asigurarea resurselor financiare și umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiții, asumarea unor decizii strategice care să declanșeze reforme structurale și să asigure o capacitate administrativă sporită, prioritizarea investițiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a aglomerărilor și de asigurare a fluenței circulației.

Politicile de transport se vor construi prin promovarea eficienței instituționale, a simplificării administrative și vor fi sincronizate cu realitățile din teren și, în acord, cu direcțiile de acțiune agreate la nivelul UE, iar demararea de noi proiecte de investiții în infrastructura de transport, prin promovarea unor documentații mature și bine fundamentate.

Sunt necesare investiții majore în infrastructură având ca principală sursă de finanțare fondurile europene nerambursabile, acestea fiind un factor-cheie al modernizării României. 

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a investit anul trecut în infrastructura rutieră circa 2,6 mld. lei, iar pentru anul acesta bugetul aprobat pentru investiţiile în infrastructura rutieră se ridică la suma de 3,1 mld. lei, mai mult cu 19% faţă de 2019.

România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte numărul de autostrăzi, dar păşeşte timid către o dezvoltare a infrastructurii rutiere. 

Principalele obiective de infrastructură rutieră derulate de CNAIR 2021 sunt proiectul autostrăzii de centură a municipiului Bucureşti, cu o alocare anul acesta de 281 mil. lei, drumul Expres Craiova-Piteşti, cu un buget prevăzut de 271 mil. lei, şi autostrada Braşov-Târgu-Mureş-Cluj-Oradea, cu un buget aprobat pe anul acesta de 210 mil. lei.

Autostrada „Centura Bucureşti, A0“, este o autostradă care va avea o lungime de 100 km în jurul Bucureştiului şi care se va conecta cu autostrăzile deja existente A1, A2, şi A3. Conform datelor CNAIR-ului, primele trei loturi ale Autostrăzii Centura Bucureşti sunt în faza de începere a lucrărilor. 

Loturile 1 şi 2 din Autostrada de Centură Bucureşti au fost câştigate de constructorul turc Alsim Alarko, iar lotul 3 a fost câştigat de grecii de la Aktor. Cele trei contracte includ 12 luni pentru proiectare şi 30 de luni pentru construcţia propriu-zisă. Tronsonul A0 este finanţat din fonduri europene nerambursabile.

Pe drumul expres Craiova-Piteşti, cu un buget prevăzut de 271 mil. lei, lucrările sunt în plină desfăşurare. Astfel că pe tronsonul 1 Craiova-Robăneşti şi pe tronsonul 2 Robăneşti-Valea Mare lucrările au început anul trecut iar data de finalizare a lucrărilor este la sfărşitul anului viitor. Pentru celelalte două tronsoane lucrările ar trebui să înceapă în luna iulie a acestui an şi să se finalizeze în anul 2023.

Dezvoltarea infrastructurii din România prin construirea de autostrăzi în diferite regiuni de dezvoltare ale ţării ar însemna un efect pozitiv asupra economiei locale, dar şi naţionale. Construirea unei reţele ample de autostrăzi care să facă legătura cu restul Europei ar reprezenta atragerea de noi investitori în ţara noastră.

Infrastructura rutieră din România nu este finanţată doar din bugetul de stat, ci şi din fonduri europene nerambursabile prin Proiectul Operaţional Infrastructură Mare, fiind cea mai semnificativă contribuţie în investiţiile din infrastructura rutieră.  Ca un proiect de infrastructură să poată fi finanţat din bani europeni este nevoie ca proiectul să aibă în vedere protejarea mediului înconjurător fără a distruge biodiversitatea.

Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene, și a altor instrumente de finanțare pentru a maximiza impactul acestora și pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte.

Consolidarea parteneriatului dintre C.N.A.I.R. și autoritățile locale pentru implementarea unor proiecte de infrastructură de interes local și regional de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naționale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative ca soluții pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum și între C.F.R. – S.A. și autoritățile administrației publice locale, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul introducerii trenurilor metropolitane și urbane;

Utilizarea duală a infrastructurii de transport: construcția sau dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să asigure permanent procesul de transport, atât pentru pasageri și mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară și transportul echipamentelor aferente acesteia;

În domeniul fondurilor europene este prioritară închiderea P.O.I.M. 2014-2020, pregătirea viitorului exercițiu financiar P.O.T. 2021-2027 și lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei rețele europene integrate orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core), și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România va trebui să continue investițiile în infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnaționale care traversează România, și anume: Coridorul Rin-Dunăre și Coridorul Orient/Est-Mediteranean, corelate cu prioritățile naționale specifice.

În ceea ce privește direcțiile generale de acțiune, acestea privesc finalizarea pregătirii strategice în ceea ce privește prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transport și corelarea acestora cu sursele de finanțare. 

Astfel, în perioada 2021-2024 ne raportăm la închiderea POIM 2014-2020, lansarea POT 2021-2027, lansarea PNRR, precum și corelarea acestor surse de finanțare cu creșterea investițiilor finanțate din bugetul de stat, conform angajamentelor Planului investițional, ce prevede alocarea în medie a 2% din PIB pentru infrastructura de transport în următorii 10 ani.

Având în vedere faptul că în cadrul mecanismului de redresare și reziliență se estimează o alocare de ~30,5 miliarde de euro pentru România (13,8 miliarde de euro granturi și 16,7 miliarde de euro împrumuturi) și ținând cont de condiționalitățile impuse în vederea implementării proiectelor cuprinse în P.N.R.R., se află în pregătire un portofoliu de proiecte aferent acestui instrument financiar. 

Infrastructura rutieră este elementul central într-un sistem de transport rutier, iar în România dezvoltarea rețelei rutiere, fie că este vorba despre autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare sau drumuri naționale, aceasta trebuie să se sprijine pe câteva principii care se referă la asigurarea conectivității și a mobilității cetățenilor și a mărfurilor, cu costuri reduse, cu economie de timp și în condiții de siguranță. 

Aproape o treime din reţeaua rutieră a României de 86.000 de kilometri este reprezentată de drumuri pietruite sau de pământ.

Guvernul promite 3.000 km de autostrăzi şi drumuri expres în următorii 10 ani, adică o medie de 300 km pe an. România a construit însă, în medie, mai puţin de 60 km de autostrăzi anual în ultimii 10 ani. În 2020 au fost daţi în folosinţă aproximativ 26 km de autostradă.  În 2019 s-au dat în folosinţă 43 km de autostradă, după ce în 2018 au fost inauguraţi 58 de kilometri, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Realitatea din evoluţia reţelei de autostrăzi din ultimii 30 de ani şi starea drumurilor actuale contrastează puternic cu promisiunile guvernului. Datele INS arată, în ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, că peste o treime – adică 35,1% din lungimea drumurilor modernizate – şi 43,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Din totalul drumurilor naţionale, 35% (6.176 km) sunt drumuri europene şi aproximativ 5% (889 km), autostrăzi. Din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 11% (1.923 km) sunt drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) sunt drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (35 km) drumuri cu 6 benzi.

În total, România are peste 9.000 de kilometri de drumuri de pământ şi aproape 18.000 de kilometri de drumuri naţionale, judeţene şi comunale de drumuri pietruite. Drumurile modernizate (circa 38.000 de kilometri) înseamnă 44% din totalul drumurilor publice din România.

În acest moment sunt în execuţie aproximativ 290 km de autostradă, care ar urma să fie daţi în folosinţă până în 2023-2025. La finalul anului 2020 mai sunt aşteptaţi 16 km din centura Bacăului şi o parte din segmentul din A10 Sebeş – Turda, aproximativ 17 km.

Ținând cont de faptul că proiectele de infrastructură sunt investiții publice de importanță strategică pentru România care asigură creșterea calității vieții, conectivitatea cu coridoarele de transport transeuropene și creșterea mobilității populației și a mărfurilor, iar întârzierea implementării acestora are impact direct asupra pierderii de sume alocate României prin Programul operațional Infrastructură mare.

Potrivit Raportului Forumului Economic din 2019, România se situa pe locul 119 din 141 de țări analizate în ceea ce privește calitatea infrastructurii rutiere, potrivit Programului Operațional de Transport 2021-2027. 

În ceea ce privește numărul de kilometri de autostradă, România se situează pe ultimul loc în Europa. Deficitul de infrastructură duce la o slabă interconectare a principalelor centre economice şi urbane şi cu alte noduri de transport intermodal, precum sunt porturile şi aeroporturile.

Potrivit Programului Operațional de Transport 2021-2027, sunt necesare investiții solide atât la nivelul drumurilor naționale, cât și cele județene. Strategia programului presupune finalizarea tronsoanelor rutiere și continuarea investițiilor în dezvoltarea rețelei TEN-T centrale și globale pentru asigurarea accesibilității la piețele internaționale, cu scopul de a reabilita și moderniza drumurile naționale ce asigură o legătură cu zonele cu o accesibilitate redusă.  

Transportul rutier, atât cel de mărfuri, cât și cel de pasageri sunt sectoare grav afectate de pandemie ca urmare a restricțiilor de circulație impuse și a scăderii economice. 

Peste 3,5 milioane de companii de transport rutier, reprezentate de către IRU pe 5 continente diferite, se confruntă cu dificultăți financiare, perspectivele fiind destul de rezervate.

Un studiu recent al IRU a evidențiat efectele catastrofice ale COVID-19 asupra industriei de transport rutier, dintre care cel mai evident fiind un val de falimente în industrie. Indicatorii evaluați au fost fluctuația activelor fixe, lichiditățile estimare și veniturile nete.

Pe o scară a riscurilor de la 1 la 10, toate regiunile lumii se află la un nivel ridicat de 9 sau 10, ceea ce sugerează un val iminent de falimente în transportul rutier, cu efecte negative importante în economia globală.  Studiul a arătat că la nivel global, pierderile înregistrate de transportul rutier de marfă în 2020 se ridică la 679 miliarde dolari, iar pentru transportul de pasageri la cel puțin 500 miliarde dolari.

Dacă nu se vor lua măsuri imediate, aceste pierderi vor crește și mai mult, IRU indică trei zone cheie unde se impun măsuri urgente: sprijin financiar pentru a asigura lichiditatea, flexibilitate în primele de asigurări și reduceri sau eliminări de taxe și impozite.

Avantajele transporturilor rutiere de marfuri sunt transportul direct de la furnizor pana la beneficiar, atat in Romania, cat si in intreaga Europa. 

România, țara cu cele mai proaste drumuri din Uniunea Europeană

În timp ce drumurile europene au fost şi în 2019 cele mai sigure drumuri din lume, cu o medie de 51 de accidente mortale la un milion de locuitori, România este pe ultimul loc în UE la acest indicator, în condiţiile în care a avut cea mai mare rată a accidentelor mortale din UE (96 de accidente mortale la un milion de locuitori, aproape dublu faţă de media din UE).

Un număr estimat de 22.800 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile din UE în 2019, cu aproape 7.000 de persoane, sau 23%, mai puţin decât în 2010, şi cu 2% mai puţin decât în 2018.

Cifrele publicate de Executivul comunitar arată că tendinţa generală este una descrescătoare. Opt state membre au înregistrat în 2019 cel mai mic număr de decese provocate vreodată de accidentele rutiere: Croaţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Letonia, Luxemburg şi Suedia.

Cele mai sigure drumuri din UE sunt în Suedia (22 de decese la un milion de locuitori) şi Irlanda (29 de decese la un milion de locuitori). În schimb, în România anul trecut s-au înregistrat 96 de decese la un milion de locuitori în accidente rutiere, cel mai ridicat procent din UE. Urmează Bulgaria şi Polonia cu 89 respectiv 77 de decese la un milion de locuitori.

România a înregistrat totuşi progrese în ultimii 10 ani, în condiţiile în care numărului de accidente rutiere mortale a scăzut de la 117 decese la un milion de locuitori în anul 2010 până la 96 de decese la un milion de locuitori, ceea ce înseamnă o reducere de 22%.

Alte state membre au înregistrat progrese şi mai mari: Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda, cele trei state baltice (Letonia, Lituania şi Estonia) precum şi Croaţia au înregistrat reduceri peste medie (cuprinse între 30% şi 40%) ale deceselor în accidente rutiere.

Accidentele rutiere mortale şi vătămările cauzate de accidente rutiere le afectează nu doar pe victime, ci şi întreaga societate, costurile socio-economice estimate ridicându-se la 280 de miliarde de euro, sau aproximativ 2% din Produsul Intern Brut al UE.

Raportul Comisiei Europene privind accidentele rutiere mortale din 2020 este un nou semnal de alarma pentru autoritățile din Romania.  Datele făcute publice de Comisia Europeană arata ca deși la nivelul Uniunii Europene a scăzut numărul victimelor provocate de accidentele rutiere, în Romania situația este in continuare dramatică. 

Este țara cu cele mai multe victime, iar cauza principală este lipsa infrastructurii. 

Pe drumurile ciuruite de gropi, „cârpite” din loc in loc, cu zone periculoase fără balustrade, un sistem de semnalizare slab, se produc permanent ambuteiaje, fiecare perioadă aglomerata este marcată de cozi kilometrice, iar incidentele sunt nelipsite zilnic.  Comisarul european pentru transporturi și-a pus speranțele în investițiile in sectorul transporturilor din cadrul Planului National de Redresare si Reziliență.

Pentru proprietarii de autoturisme din Romania facturile de la service-urile auto sunt o realitate permanenta. Aceste afaceri s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie si tot se sta la coada si se fac programări. Asta pentru ca defecțiunile provocate de drumurile proaste sunt nelipsite. 

Romania trebuie sa investească masiv și urgent în soluții pentru siguranța rutiera: infrastructură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educație, reforma legislativa pentru introducerea tuturor principiilor europene in domeniu. 

Este necesar ca investițiile în transporturi prevăzute in Planul National de Redresare și Reziliență să aibă o componentă consistentă de siguranță rutieră. Drumurile joacă un rol semnificativ în transporturile din cadrul UE, având ponderea cea mai mare atât pentru traficul de călători, cât și pentru traficul de mărfuri.

Un transport sustenabil și eficient este important pentru a asigura legătura între regiuni și țări, conectând astfel piețe și persoane și contribuind la activitatea economică, la dezvoltare și la creștere. Drumurile joacă un rol semnificativ în acest sens, întrucât reprezintă soluția de transport cea mai utilizată în UE, atât pentru traficul de călători, cât și pentru traficul de mărfuri.

Deputat AUR Nagy Vasile 

Comentarii