Sorin Mateescu (AUR), apel pentru înființarea și recunoașterea Mitropoliei Dobrogei/Tomisului!

Sorin Mateescu, senator AUR de Constanța, a făcut apel către senatorii României să susțină înființarea și recunoașterea Mitropoliei Dobrogei/Tomisului.

Încep această declaraţie politică cu un apel prin care ne alăturăm tuturor românilor, care iubesc Dobrogea,  în efortul pe care îl depun față de autoritățile civile și religioase pentru recunoașterea Mitropoliei Tomisului și repunerea în drepturile ei istorice și de jurisdicție, precum și  pentru înființarea Institututului de Cultură și Civilizație Dobrogeană aflat în subordinea Academiei Române.

Creștinismul dobrogean a presupus de la început o prelucrare ingenioasă a mai multor elemente culturale din tradițiile greacă, latină, dacică, iliră, siriană, gotică, etc., pe care misionarii creștini au reușit să o realizeze și să o perfecționeze până la finalul secolului al VI-lea. Acest context istoric și genezic unic a favorizat o  impresionantă înflorire a creației culturale și teologice dobrogene, atât timp cât aceasta a rămas conectată la universalitate și la dialog, ca arteră practică a universalității.

Din această poziționare  strategică, geografică și teologică deopotrivă, ierarhii și cărturarii dobrogeni au apărat și au înaintat Ortodoxia, și odată cu ea și limba, civilizația și cultura daco-romană a Scythiei Minor, cu mult în afara limitelor misionare ale provinciei lor, contribuind astfel la formarea poporului român.

Acest demers este inițiat la apelul unei părți a opiniei publice constănțene care s-au reunit în data de 23.03.2023 la comemorarea preotului martir Haralambie Balamace, erou al neamului românesc și deschizător de drumuri pentru învățământul românesc din Peninsula Balcanică, asasinat de către extremiștii greci pe data de 23 martie 1914. Apelul opiniei publice și a unei părți a societății civile dobrogene  are în vedere atingerea următoarelor puncte :

1.  Dobrogea se distinge printr-o cultură a dialogului care s-a manifestat prin menținerea constantă a acelei civilizații primordiale a „pluralității deoființă”, conturate pentru prima dată în istorie la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), din care își extrage seva identitară însăși Europa.

2.  Dobrogea, străvechea și bogata vatră românească dintre Dunăre și Mare, una dintre răscrucile lumii, se definește prin modelul ei de conviețuire interculturală pașnică și respectuoasă.

3.  Episcopii, arhiepiscopii autocefali și apoi mitropoliții Tomisului au sprijinit în mod tradițional toate demersurile de afirmare și de integrare a culturii locale în marea cultură europeană, un motiv de cinste pentru România.

4.  Mitropolia Tomisului/Dobrogei a fost și rămâne un bastion al Creștinismului și al elementului de identitate și de cultură daco-romană la frontiera civilizației europene.

5.  Considerăm justă aspirația dobrogenilor de a li se recunoaște dreptul istoric, întru totul similar cu dreptul românilor din celelalte provincii ale României, de a avea pe teritoriul lor (nu inclus printre titulaturile ierarhului unei altei regiuni geografice) scaunul mitropolitan al Tomisului.

În acest sens fac apel către senatorii României să sprijine repunerea în drept a mitropoliei Tomisului/Dobrogei de către autoritățile noastre civile și bisericești ar contribui în mod substanțial la consolidarea suveranității naționale în Dobrogea și la menținerea unui anumit echilibru față de regiunea Cadrilaterului (actualmente în Bulgaria) în care există două mitropolii (la Varna și la Silistra), dintre care ultima a fost reactivată în anul 2003.