Ramona Ioana Bruynseels (AUR): „Nu vrem răzmerită, ci rezolvare! Agricultura merită respect, nu amenzi”

Deputata AUR Ramona Ioana Bruynseels reacționează ferm în cazul agricultorului reținut la Lungulețu pentru că a folosit apa din râul Dâmbovița la irigații. Ea denunță lipsa de soluții reale din partea autorităților și avertizează că reprimarea fermierilor nu face decât să inflameze o situație socială deja tensionată. Bruynseels cere măsuri legislative urgente, investiții în infrastructură și dialog deschis cu agricultorii.

Ramona Ioana Bruynseels, deputat AUR, critică dur modul în care autoritățile tratează fermierii români, în contextul reținerii unui agricultor din Lungulețu care a irigat culturile cu apă din râul Dâmbovița. Parlamentara avertizează că astfel de situații nu sunt doar abuzive, ci pot deveni scântei pentru tensiuni sociale în mediul rural.

„Cazul petrecut în Lungulețu, unde un agricultor a fost reținut pentru că a folosit apa din Dâmbovița pentru irigarea culturii sale, ridică o întrebare esențială: cine decide soarta apei și viitorul fermierilor români?”, a transmis Bruynseels.

Ea atrage atenția că nu putem sacrifica agricultura românească în numele birocrației și al neputinței instituționale. În viziunea sa, statul trebuie să-și asume un rol constructiv, nu punitiv:
„Este indispensabil să găsim echilibrul între protecția alimentării cu apă potabilă a marilor orașe și dreptul legitim al agricultorilor de a-și iriga culturile.”

În sprijinul acestei idei, Bruynseels subliniază importanța solidarității naționale și a păstrării legăturii cu rădăcinile:
„Cred în solidaritatea între generații și în respectul față de tradițiile rurale care ne hrănesc și ne definesc ca națiune.”
„Nu putem ignora faptul că pentru comunitatea din Lungulețu, apa din Dâmbovița este sursa vieții – nu doar pentru plante, ci și pentru demnitatea și responsabilitatea profesională a fermierilor.”

Deputata AUR vine și cu soluții clare, pe care le consideră urgente și realizabile:
„Este momentul să intervenim cu soluții realiste”, spune ea, propunând trei direcții concrete:

• „Reglementare flexibilă – să adaptăm legislația privind irigațiile astfel încât micii fermieri să beneficieze de autorizații temporare, în condiții controlate, fără amenințări penale.”
• „Investiții în infrastructură – să finanțăm pompele, canalele și sistemele comunitare de irigare prin fonduri naționale, europene și parteneriate public-private, pentru a reduce presiunea directă asupra apei de râu.”
• „Dialog permanent – este o prioritate construirea unui dialog real între Apele Române, autoritățile locale și sindicatele agricole, astfel încât să se evite represiunile și să se identifice soluții comune, în acord cu legislația de mediu și cu nevoile de subzistență economică.”

Fără o astfel de abordare, avertizează Bruynseels, există riscul declanșării unei crize sociale majore:
„Fără astfel de măsuri, riscăm să generăm tensiuni sociale aproape revoluționare în zone agricole vulnerabile.”
„Nu vrem răzmerită, ci rezolvare!”

Ea reamintește că agricultura nu este un privilegiu, ci o necesitate vitală pentru stabilitatea națională:
„Agricultura este o vocație, iar munca la câmp nu este un furt, ci o contribuție la securitatea alimentară și la buna funcționare a comunităților noastre.”

În concluzie, Ramona Ioana Bruynseels cere o schimbare de paradigmă în relația statului cu fermierii români:
„Avem obligația morală de a apăra fermierii și de a construi un sistem administrativ care le înțelege problemele și le oferă soluții.”
„Agricultura merită respect, nu amenzi.”