Raisa Enachi (AUR): PNRR-ul este folosit în scop electoral
Raisa Enachi a acuzat actualul Guvernul că folosește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în scop electoral. România are o șansă importantă să direcționeze aceste fonduri către sectoarele care au mare nevoie (infrastructură, educație, sănătate), însă din cauza incompetenței politicienilor riscă să piardă și acești bani.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aduce României o sumă totală de aproximativ 30 de miliarde de euro. România a semnat PNRR în septembrie 2021. Acest lucru face posibilă depunerea primei cereri de plată, care va oferi României aproximativ 3 miliarde de euro sub formă de grant și împrumut.
Datorită PNRR sau Planului Național de Redresare și Reziliență, România are șansa de a primi și de a cheltui miliarde de euro de la UE pentru redresare și reziliență. Așa cum au făcut-o și în anii precedenți, solicitarea României către Bruxelles cu privire la nevoile și sumele necesare expune refuzul Guvernului de a recunoaște nevoile și cerințele economice și sociale ale populației. Aceste resurse semnificative pot fi folosite pentru a finanța proiecte din cadrul PNRR și pot avea o influență asupra unui număr mare de sectoare cruciale pentru România. Este un efort instituțional care trebuie adaptat corect pentru a oferi rezultate tangibile în beneficiul cetățenilor.
Politicienii români, indiferent de partid, vor să demonstreze că sunt profesioniști și să atragă fonduri europene sub presiunea autoimpusă de alegerile din 2024. Chiar dacă abia se pregătesc să depună cereri de finanțare, mulți dintre aceștia declară deja sume din PNRR precum s-ar afla, deja, în conturile instituțiilor pe care le conduc.
Multe proiectele sunt scrise pe genunchi, iar aprobările par a fi doar o formalitate, ceea ce este total fals, aprobarea fondurilor fiind un proces de anduranță, ci nu proces formalist, precum anunță membrii coaliției de la guvernare.
Spre deosebire de vecinii săi, România nu a identificat încă o strategie clară pentru dezvoltarea unei infrastructuri rutiere naționale în concordanță cu statutul său de țară europeană care, din punct de vedere comercial, ar trebui să fie un teritoriu de legătură cu întreg spațiul comercial european.
S-a promis că se va renegocia PNRR-ul. A fost o promisiune falsă pentru că nu s-a întâmplat, dovada cea mai bună fiind că nici până în ziua de astăzi nu s-au găsit bani pentru mediul rural. Au finanțat ferme de porci, dar nu avem abatoare, s-au am dat subvenții de miliarde de euro pentru terenuri nefolosite, dar s-au împrumutat pentru a cumpăra utilaje, au finanțat panouri solare la școli cu toalete în fundul curții în județul Vaslui, sau au finanțat miliarde de euro pentru împăduriri, dar au vândut mii de hectare de pădure.
Ultimii doi ani ne arată unde ne aflăm în ceea ce privește nevoia de investiții, de inovare, de expansiune și de creștere a firmelor românești, 11 miliarde de euro s-au cheltuit sub forma sprijinului social și economic defalcat în împrumuturi, dar fără idei economice reale și fără nimic concret pentru cetățeni. Un proiect finanțat din fonduri europene este extraordinar de riguros, necesită o planificare meticuloasă, o justificare prealabilă a fiecărui eurocent cheltuit, avize, cercetări și documentație.
Avem în mâini posibilitatea unui proiect extraordinar care ar putea să readucă România la un standard cât mai aproape de normalitate. Dar, avem, în continuare, astăzi, și un Guvern care nu este transparent față de cetățeni, singura lui politică economică concretizându-se în împrumuturi și promisiuni electorale.