Nicolae Roman (AUR): De ce pensiile militare nu sunt pensii speciale?

Declarație politică: De ce pensiile militare nu sunt pensii speciale?

În orice stat din lume, devii militar al armatei naționale a acelui stat după ce depui jurământul de credință față de țară și popor, de sub incidența căruia se iese la finalul vieții. 

În contul acelui angajament, girat cu prețul vieții militarului, acesta este la datorie zi și noapte, chiar și în zile de sărbătoare, în condițiile și în locul în care i se cer să fie respectate, cu privațiunile și cu renunțările la libertățile individuale. În schimbul acestui sacrificiu, militarul primește solda lunară și perspectiva unei pensii modice, la valoarea căreia a cotizat/contribuit lunar pe parcursul întregii sale activități militare. 

Din acest motiv, la finalul carierei militare, pentru cei ale căror familii nu realizează venituri suplimentare, singura sursă de trai este pensia, iar statul român, de la începuturile sale până la un anumit stadiu, a înțeles și remunerat corespunzător aceasta situație. Instituite prin Regulamentul Organic din 1831, valoarea pensiilor militare a fost ferm stabilită sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la 03.12.1864, prin „Legea 1712 asupra poziției ofițerilor”, care la art. XVI din Secțiunea III prevedea “Solda disponibilității este hotărâtă 4/5 din solda activității”. 

În prezent, pensiile militare sunt reglementate de Legea 223/2015, publicată în Monitorul Oficial nr.556/27.09.2015, și au valoarea medie de 2750 lei. 

O excepție de la pensiile militare o reprezintă cele acordate judecătorilor și procurorilor militari care, pe lângă pensia militară reglementată prin legea sus menționată, mai beneficiază de drepturile stipulate prin prevederi ale Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (Monitorul Oficial 684/08.10.2007). Aceasta prezentare  succintă arată că pensiile judecătorilor și procurorilor militari nu trebuie incluse în sistemul pensiilor militare pentru că pensiile judecătorilor și procurorilor militari sunt pensii speciale, având două legi care le generează și le guvernează pentru a le stabili valoarea. 

Același algoritm, cu două legi care reglementează statutul și valoarea, este valabil și pentru pensiile altor categorii sociale din domeniul civil: a judecătorilor și procurorilor (Legea 303/2004), privind personalul aeronautic navigant profesionist din aviația civilă din România (Legea 223/2007), privind membrii corpului diplomatic și consular al României (Legea 216/2015 și Legea 269/2003), privind personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertiză Criminalistică (Legea 567/2007), privind statutul deputaților și al senatorilor (Legea nr. 96/1992 – cu prevederile suspendate prin recenta decizie de renunțare la aceste drepturi), privind statutul funcționarului public parlamentar, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României (Legea nr. 94/1992), Codul Administrativ – cu prevederile referitoare la indemnizațiile pentru limita de vârstă pentru primar, viceprimar, președintele și vicepreședintele consiliului județean. 

Rezulta că, din punct de vedere al cadrului de reglementare, pensiile militare se deosebesc de pensiile speciale, având doar o singură lege care le reglementează: Legea 223/2015 – Legea pensiilor militare de stat, dar cu excepția pentru magistrații militari, explicată anterior. Pensiile speciale cu care sunt plătite unele categorii sociale civile sunt reglementate după algoritmul din Legea Pensiilor de stat, completate, după caz, cu precizările specifice din legile amintite anterior. 

Pensiile militare sunt finanțate de la bugetul de stat prin suma alocată Ministerului Apărării Naționale, incluzând și suma alocată magistraților militari pentru că sunt incluși în categoria „militari”. 

Pensiile civile sunt finanțate de la bugetul asigurărilor sociale și de la bugetul de stat, având astfel un statut special. 

Precizările anterioare demonstrează că pensiile militare aparțin unui sistem propriu al pensiilor militare de stat, iar pensiile speciale nu au un sistem general propriu, ci unul bazat pe contibutivitate, care aparține sistemului public de pensii, dar cu individualizările generate de cadrul legal care le reglementează. 

Cât ține de calcularea pensiei, analiza relevă caracterul unic al pensiilor militare că fiind un procent din solda într-o perioadă de timp. Pensiile speciale se calculează diferit pe categorii sociale că procent (de la 0,40% la 0,55% pentru parlamentari și personal din administrația locală) din salariul primit într-o unitate variabilă de timp, astfel ca diferă perioada de timp de la una la 12 sau chiar la 144 de luni. 

Totodată, acestea impun restricții mici privind sporurile și indemnizațiile, ajungându-se până la lipsa restricțiilor în analiza calculului valorii. O alta caracteristică distinctivă între cele două categorii este faptul că pensiile militare nu se majorează odată cu modificarea soldelor militarilor activi din cauza completarilor aduse la Legea 223/2015 prin OUG nr. 57/2016, 59/2017 si 114/2018, în timp ce pensiile speciale se actualizează constant. Trebuie menționat că armata are luptatori, dar și militari de sprijin al acestora (“izmenari” cum îi jignea un fost comandant al forțelor armate, șef al C.S.A.T. și președinte al republicii, dovedind o deosebită pricepere în domeniu). Acțiunile acestor două categorii sunt complementare și inseparabile, motiv pentru care pensiile lor sunt similare la grade și funcții egale. 

Mai reamintesc faptul că militarii, indiferent de poziție – în activitate, în rezervă, în retragere – sunt permanent sub ordine și sub jurământ. 

Deși este evitat subiectul de oficialii ministerelor de finanțe, al muncii, al apărării, al internelor, Tratatul de aderare la NATO are precizări clare referitoare la drepturile militarilor români, inclusiv la salarizare și, implicit, la valoarea pensiilor, subiecte pe care statul român le ignoră cu buna – știință. 

Mulți oameni politici cu poziții importante în stat și-au permis și își permit să ducă în derizoriu importanța armatei și să jignească militarii activi, în rezervă sau un retragere, fapte care diminuează atractivitatea profesiei militare și îi afectează pe cei pentru care slujirea și apărarea Patriei este o obligație de mare onoare și de angajament. Să nu uităm și faptul că, din cauza condițiilor de muncă și de trai celor actuale, lunar, peste 600 de camarazi trec în neființă.

Nicolae N. Roman, deputat AUR Buzău