Lilian Scripnic (AUR): Întreprinderile sociale, un sector ignorat de actuala guvernare

Deputatul AUR Lilian Scripnic a susținut, într-o declarație de presă, că statul are toate pârghiile necesare pentru a sprijini persoanele vulnerabile/ aflate în situații de risc, care sunt nevoite să trăiască din ajutoare sociale. În opinia sa, guvernanții ar trebui să se consulte cu reprezentanții întreprinderilor sociale din țara noastră pentru a înțelege cum poate fi sprijinit acest sector, în vederea creșterii incluziunii sociale a acestor categorii vulnerabile.

Persoanele vulnerabile din România pe lista nepăsării în timp ce deficitul locurilor de muncă vacante ne obligă să importăm forță de muncă străină!

Persoanele vulnerabile sunt acele persoane care au dobândit o formă de protecţie în România şi care au potenţial redus de autoîntreţinere. Potrivit Legii nr. 219/2015[1] sunt considerate persoane vulnerabile:

a) Persoane care se află în sistemul de protecție a copilului sau provin din acest sistem;

b) Persoanele din familiile beneficiare de ajutor social;

c) Persoanele cu dizabilităţi;

d) Persoanele care fac parte din familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei;

e) Persoanele solicitante de azil sau beneficiare ale protecției internaționale;

f) Persoanele fără adăpost;

g) Orice altă persoană aflată în situație de risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai.

De exemplu, unele statistici ne arată că România cheltuie sume considerabile din bugetul public pentru susținerea persoanelor care sunt încadrate în categoria beneficiară pentru ajutoarele sociale. Numărul beneficiarilor de ajutor social a fost, în februarie2023, de 165.425 persoane, iar cheltuielile s-au ridicat la aproximativ 9 milioane de euro. Tot din rândul statisticilor aflăm că în România 53% din populație este afectată de lipsa locurilor de muncă, iar 31%  dintre persoanele care sunt apte de muncă sunt inactive. Toate acestea în condițiile în care la noi în țară există o rată a locurilor de muncă vacante de 0.9%, conform Ziarului Financiar care relatează situația din al treilea trimestru din anul 2022. 

În acest moment, avem aproximativ 200.000 de muncitori proveniți din spațiul extra-comunitar, iar cifra aceasta poate atinge un vârf de 340.000 de muncitori până la finalul anului în curs.

Observăm, așadar, o nevoie a României de ocupare a locurilor de muncă vacante, români care reclamă lipsa locurilor de muncă, persoane apte de muncă care sunt inactive și un număr tot mai mare de personal străin care se înrădăcinează în câmpul muncii din țara noastră. 

Apelăm la importul de forță de muncă costisitor și continuăm să plătim ajutoare sociale unor persoane care printr-un minim efort, organizat și concentrat, ar putea fi ajutate și incluse în câmpul muncii, moment care ar reprezenta un real avantaj social și economic pentru țara noastră.

Soluția pe care o aduc în atenția politicienilor de la putere se află în curtea întreprinderilor sociale! Importanța acestor întreprinderi sociale se regăsește și în raportul Comisiei Europene, care a făcut obiectul unei comunicări către Parlamentului European încă din data de 09.12.2021. Citez introducerea acestui document: ,,În fiecare zi, aproximativ 2,8 milioane de entități din sectorul economiei sociale din Europa  oferă soluții concrete și inovatoare la principalele provocări cu care ne confruntăm. Acestea creează și mențin locuri de muncă de calitate, contribuie la incluziunea socială și pe piața muncii a grupurilor dezavantajate și la asigurarea egalității de șanse pentru toți, stimulează dezvoltarea economică și industrială durabilă, promovează participarea activă a cetățenilor în societățile noastre, joacă un rol important în cadrul sistemelor de protecție socială din Europa și revitalizează zonele rurale  și zonele depopulate din Europa”.

Guvernanți și reprezentanți politici ai acestei țări, datoria dumneavoastră prin exercitarea mandatului activ pe care îl ocupați este să întreprindeți acțiuni și să luați măsuri care să aducă plusvaloare sectoarelor de activitate din România.

Recomand și cer ca actorii responsabili cu dinamica muncii din România să se așeze la masa consultărilor cu reprezentanții întreprinderilor sociale din țara noastră pentru a ameliora cadrul legislativ și pentru a încuraja aceste entități să-și desfășoare activitatea promovând incluziunea socială a persoanelor vulnerabile. Astfel, reducând cheltuielile mari ale Statului Român cu întreținerea acestor persoane și contribuind în același timp, la o colectare de taxe și impozite pe muncă mai mare în detrimentul cheltuielilor sociale, așadar, consolidând un climat social mai sigur și sustenabil prin faptul că atât întreprinderile sociale cât și beneficiarii acestora nu vor emigra sau nu vor părăsi câmpul muncii din România!