Friday, June 18, 2021


Dorel-Gheorge Acatrinei (AUR): Falimentul transportatorilor prin impozitarea diurnelor!

Deputatul AUR Dorel-Gheorge Acatrinei trage un semnal de alarmă cu privire la situația financiară a firmelor de transport rutier din…

De Patrioții Redacția , în Patrioții , la 31/03/2021 Etichete: , , , , ,

Deputatul AUR Dorel-Gheorge Acatrinei trage un semnal de alarmă cu privire la situația financiară a firmelor de transport rutier din România. Pachetul de mobilitate adoptat la nivelul Uniunii Europene va avea un impact negativ asupra costurilor.

Redăm mai jos conținutul interpelării adresate Ministerului de Finanțe:

Transportatorii români sunt încrezători că valorile europene se bazează pe libera circulație a persoanelor, mărfurilor și serviciilor, dar resimt din plin noile reguli impuse de Uniunea Europeană. Pachetul de mobilitate (PM1)dezavantajează în special transportatorii din estul Europei. Mai mult, neprimirea României în spațiul Schengen crează probleme suplimentare cu timpul petrecut în trafic de un șofer român, care mărește costul serviciului de transport rutier.

Precizăm că 60% dintre firmele de transport rutier de mărfuri din România prezentau risc de insolvență înainte de criza Covid-19. Impactul estimat al pandemiei Covid-19 asupra cifrei de afaceri din industria de transport rutier de mărfuri din România este de 13% per total piață și 17% pentru transportul rutier de mărfuri. Pachetul de mobilitate adoptat recent la nivelul Uniunii Europeane au de asemenea un impact negativ asupra costurilor : „Operatorii de transport români sunt obligați să parcurgă 1.300 km în plus pentru a se conforma noilor reguli, în timp ce polonezii, slovacii și ungurii ar trebui să parcurgă jumătate din distanță sau chiar mai puțin. Revenirea la țara de origine la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nici o justificare economică. Aceasta ar putea duce la 1.160 de tone de emisii de CO2/zi sau 418.000 tone CO2/an”, scrie într-o analiză întocmită de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

Astfel, în următorii 2 ani, România va pierde peste 5% din PIB datorită migrării activității de transport rutier internațional, inclusiv a personalului direct implicat si a familiilor acestora. De asemenea, în aria largă a serviciilor de transport, transportul rutier de mărfuri nu are concurent, înregistrând în primele cinci luni ale anului 2020 exporturi de 2,2 miliarde euro și importuri de 0,56 milioane euro, rezultând un sold pozitiv de 1,7 miliarde euro. Alte servicii de transport, în aceeași perioadă, au o pondere nesemnificativă, respectiv transportul aerian cu un deficit de 66 milioane euro, transportul feroviar cu un deficit de 4 milioane euro, transportul pe canale navigabile interne cu un excedent de 14 milioane de euro. Totodată, ponderea la exporturi a transportului rutier de mărfuri în total transport rutier este de aproximativ 80%, de aceea orice măsură care nu ar sprijini acest trend ar afecta negativ economia României.       

În acest context, controalele realizate în ultimele luni la firme de transport rutier, care au avut ca și consecință reîncadrarea diurnei ca venit de natură salarială, produc o îngrijorare maximă în rândul firmelor de transport rutier din România, mai ales în lipsa unor informații publice transparente clare, care să constituie o referință neinterpretabilă, atât pentru agenții de control, dar și pentru firmele controlate. Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România(UNTRR) a transmis un comunicat care conține câteva considerente necesare care ar  trebui avute în vedere în timpul controlului exercitat de autoritățile fiscale în situația industriei de transport rutier internațional de mărfuri, precum și identificarea unor soluții.Industria de transport rutier de mărfuri din România este plătită sub media europeană, cu sub 1 euro pe km, în timp ce transportatorii vestici primesc 1,5 euro pe km.

Mai mult, industria de transport rutier de mărfuri nu a inclus în costurile de operare taxarea diurnei, astfel că nu se află în situația în care să fi încasat sume de bani pentru aceasta.Reîncadrarea diurnei ca venit salarial și taxarea retroactivă va închide firmele de transport rutier. Solicit să verificți dacă există vreun caz în care firmele sancționate au plătit și au continuat activitatea. De asemenea, faceți un calcul procentual: câte firme în această situație s-au închis și câte au continuat – fără cele care au beneficiat de amnistie fiscală.Suntem în situația în care, în anul 2014-2015 a fost aceeași discuție între reprezentanții transportatorilor, constructorilor și a celorlalte firme care delegau muncitori în spațiul UE și autoritățile statului.Problematica menținerii pe piață a firmelor din aceste domenii care activează pe piața europeană s-a finalizat printr-o amnistie fiscală urmată de o modificare legislativă care a reglementat neimpozitarea diurnelor.

Astăzi, după 6 ani constatăm ori că autoritățile statului au dezinformat organismele profesionale ale transportatorilor și constructorilor ceea ce ar fi împotriva unei conduite normale a reprezentanților statului ori legea a fost modificată sau este reinterpretată prin “reîncadrarea diurnelor ca venituri salariale”. În toate cazurile Statul Român are obligația să intervină și să rezolve această problemă.

Solicit să elaborați norme juridice urgente care să rezolve această problemă și după caz, nouă o amnistie fiscală. În caz contrar încă un domeniu care aducea venituri Statului Român și firmelor românești va fi falimentar.  Față de această situație vă adresez următoarele întrebări: (1) Care sunt soluțiile pe care le aveți pentru neimpozitarea diurnelor și pentru a menține competitive firmele românești? (2) Aveți în vedere emiterea de urgență a unui Ordin de Ministru, Hotărâre de Guvern sau Ordonanță de Urgență care să rezolve situația nefericită a „reîncadării” diurnelor ca venituri salariale? (3) Aveți în vedere adaptarea tematicii de control a Ministerului de Finanțe ori a planului de amenzi la noul context european ori la realitățile cu care se confruntă firmele românești? 

Comentarii