Boris Volosatîi (AUR): Este oare bugetul pe 2024 un buget pentru școala românească și pentru românii din afara granițelor țării?

În lumina dezbaterilor privind bugetul pentru anul 2024 – care a fost adoptat ieri în Parlament, deputatul AUR Boris Volosatîi adresează o întrebare al cărui răspuns îl putem intui foarte ușor: este oare acest buget unul pentru școala românească și pentru românii din afara granițelor țării? Parlamentarul și-a prezentat punctul de vedere pe această temă într-o declarație politică.

Doamnelor și domnilor deputați, onorată asistență, dragi români,

Ca la orice sfârșit de an suntem în perioada colindelor și a promisiunilor. Mai ales că Parlamentul a intrat în dezbaterea proiectului de lege a bugetului de stat pe anul 2024 în care vom avea patru scrutine: europarlamentar, local, parlamentar și prezidențial.

Proiecția bugetară făcută de Guvern pentru anul viitor ne conduce la concluzia că vom avea un buget cu tentă eminamente electorală, menit să capteze bunăvoința unor întregi categorii sociale. Cu toate că există un șir de domenii neglijate de Guvern. Rămâne ca Parlamentul, dacă va găsi de cuviință, să intervină reparator.

În calitate de membru al Comisiei pentru învățământ și de vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării aș dori să atrag atenția asupra faptului că Guvernul nu acordă domeniului educației nici măcar susținerea bugetară minimă prevăzută de lege, iar nevoile românilor de peste hotare sunt, în cea mai mare parte, trecute cu vederea.

Cu toate că Legea învățământului preuniversitar, intrată în vigoare anul acestea, prevede la articolul 134 că finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, Ministerul Educației și Guvernul în ansamblul său ne-au prezentat, din păcate, un proiect de buget care nu respectă această prevedere legală.

Totalul veniturilor la Bugetul de stat pe anul 2024 este estimat la 308.759.468 mii lei. Totodată, veniturile totale la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat sunt estimate la 135.225.698 mii lei. Suma acestor venituri estimate reprezintă 443.985.166 mii lei. Astfel, 15% din veniturile BGC reprezintă 66.597.774,9 mii lei. Diferența dintre această sumă și cea a creditelor bugetare pentru domeniul educației în 2024 reprezintă 4.976.150,9 mii lei. Avem astfel, din start, un deficit financiar major în educație. Guvernul, care s-a confruntat anul acesta cu o grevă generală a cadrelor didactice, s-a făcut a uita promisiunile făcute vara trecută de a majora salariile angajaților din învățământ cu 40%. Așa-zisele majorări salariale prevăzute de proiectul Legii bugetului pe anul 2024 pentru învățători și profesori nu acoperă nici măcar rata inflației. Astfel, este corect să spunem că Guvernul are în vedere doar o indexare parțială a veniturilor cadrelor didactice și nicidecum de o majorare.

Nu doar învățătorii și profesorii sunt nedreptățiți, ci și elevii. Am luat act de faptul că doamna ministru al Educației, Ligia Deca, s-a lăudat că ministerul va dubla în anul 2024 numărul de școli implicate în proiectul ”Cornul și laptele”, prevăzut de HG nr. 652/2023. Cunoscând situația reală, constatăm că mult trâmbițata majorare nu va fi suficientă pentru a acoperi nici măcar jumătate din școlile din România. În educație, în contrast cu alte branșe, subfinanțarea e la ea acasă.

Al doilea domeniu la care aș dori să mă refer este cel al sprijinului acordat românilor de pretutindeni. Din păcate, cele 12 milioane de români de peste hotare, însumând 5 milioane de români din Republica Moldova și comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani și 7 milioane de români din diaspora economică, nu vor putea beneficia în 2024 de susținerea adecvată a Guvernului României pentru a-și putea păstra identitatea națională, lingvistică și religioasă.

Aduc un exemplu. Lega învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede, la articolul 61, că Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unităţi de învăţământ de tip „şcoală românească din afara graniţelor ţării“, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate. O prevedere similară a existat și în Legea educației naționale, din 2011, acum abrogată. Constatăm că în ultimii 13 ani Ministerul Educației nu a organizat nicio școală românească peste hotare. Și nu există nicio șansă ca măcar o asemenea școală să fie înființată în 2024 de vreme ce proiecția bugetară pentru anul viitor nu prevede fonduri cu această destinație.

Grupul parlamentar AUR a formulat un șir de amendamente la proiectul Legii bugetului de stat, care prevăd organizarea de școli consulare românești într-un statele cu prezență românească semnificativă și în care avem oficii diplomatice și consulare, cum ar fi la Roma, Bari, Bologna, Catania, Milano, Torino și Tieste (Italia), Madrid, Barcelona, Castellon de la Plana, Almeria, Bilbao și Ciudad Real, Sevilla și Saragoza (Spania), Cernăuți, Slatina și Odesa (Ucraina), Vârșeț și Zajecar (Serbia), Sofia (Bulgaria), Atena și Salonic (Grecia), Tirana (Albania), Skopje (Macedonia de Nord), Budapesta (Ungaria), Viena (Austria), Berlin, Bonn, Munchen și Stuttgart (Germania), Paris, Marsilia, Strasbourg și Lyon (Franța), Bruxelles (Belgia), Londra, Edinburgh și Manchester (Marea Britanie), Dublin (Irlanda), Istanbul (Turcia), Tel-Aviv și Haifa (Israel).

De asemenea, am propus suplimentarea fondurilor alocate Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în vederea susținerii înființării Universității Române ”Mihai Eminescu” la Cernăuți, a unor licee private românești la Reni, Ismail și Herța (Ucraina), precum și a unor Case ale Limbii și Culturii Române la Cernăuți, Reni, Slatina și Herța (Ucraina), Vârșeț și Zajecar (Serbia), Vidin (Bulgaria), Bitola și Skopje (Macedonia de Nord), Selenița și Tirana (Albania), Salonic (Grecia) și Șișnievița (Croația).

Un amendament aparte se referă la sprijinirea reconstrucției și consolidării clădirii Sfatului Țării din Chișinău, imobil cu statut de monument istoric, în care, la 27 martie 1918, s-a votat hotărârea istorică de Unire a Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu patria mamă România. În prezent clădirea este într-un grad avansat de degradare, iar instituția amplasată în acest imobil (Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău) este în căutare de fonduri necesare reabilitării construcției. Clădirea Sfatului Țării din Chișinău face parte din patrimoniul istoric comun al României și Republicii Moldova.

Acestea sunt propuneri rezonabile și perfect justificate din perspectiva interesului național românesc de păstrare a limbii, culturii și identității românești peste hotarele țării. Exprim speranța că aceste amendamente vor fi susținute în unanimitate de corpul legiuitor de la București, ca intervenție reparatorie și salvatoare, ca formă concretă de onorare a angajamentului constituțional de sprijinire a românilor de pretutindeni.