Patrioții

Adrian Costea (AUR): Un stat care investește masiv în educație este mai puternic

Declarația politică: Un stat care investește masiv în educație este mai puternic. Despre necesitatea aderării la OCDE

Chiar dacă tema declarației politice ar putea fi interpretată drept un truism, voi demonstra în cele ce urmează că substratul este unul consistent. 

În mod curent recurent, în discursul public este prezentă problema subfinanțării domeniului educației. Cu toate  acestea, soluție așteptată nu s-a concretizat într-o strategie pe termen lung care să definească parcursul României măcar pentru orizontul de timp al anului 2030.

Obiectivele de politică externă ale țării noastre nu s-au încheiat odată cu integrarea euroatlantică. Parcursul României din ultimele trei decenii nu trebuie să se oprească aici. Următoarea țintă strategică constituie îndeplinirea criteriilor necesare admiterii în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, un veritabil club select format din statele care au atins un nivel ridicat al indicele dezvoltării umane.

Secretul performanțe economice ale statelor membre OCDE este dat tocmai de investițiile masive în educație. De exemplu, în ultimii 50 de ani rata de absolvire a unei universități a crescut cu 200%, conform unui raport al organizației din 2011. Nu este deloc întâmplător: cei mai educați cetățeni trăiesc în cele mai prospere state de pe glob. Revenind la România, procentul populației care deține o diplomă universitară este de 26%, cel mai mic din Uniunea Europeană. 

Statul român s-a angajat prin lege organică asupra unei ținte de alocarea a 6% din PIB pentru educație. Însă nu este de ajuns: este nevoie de coroborare fondurile publice cu resursele din mediul privat. Conform unui studiu de specialitate publicat în 2009, reforma învățământului trebuie însoțită și de reformă a finanțării educației. Un alt criteriu de alocare inteligentă a resurselor în educație este legat de reducerea decalajului economice și culturale între mediul urban și mediul rural, respectiv între centru și periferie. Un report al World Vision România din 2020 cu titlul Bunăstarea copiilor din mediul rural în două 20 de concluzii îngrijorătoare ne arată o prăbușire dramatică a indicatorilor privind situația școlară a elevilor care trăiesc în medii defavorizate.

Să nu uităm  de aspirațiile statului român din urmă cu un secol, exprimate în presa vremii la momentul realizării Unirii de la 1918. Citez: „Vom fi cu adevărat Franța Orientului. Popor neolatin, cu calități etnice ireproșabile, prin conexiuni politice, economice și culturale cu toate țările culte ale Europei, vom putea ajunge, în scurtă vreme, pe aceeași treaptă de cultură cu acestea”, scria atunci un gazetar entuziast. De menționat că, pentru a avea un sistem educațional unitar, în perioada interbelică s-au depus eforturi susținute pentru integrarea diferitelor sisteme de educație din provinciile care s-au alăturat Regatului României, demers cu deosebită importanță pentru evoluția istorică a învățământului românesc.

În concluzie, istoria ne arată că avem premisele și bazele necesare pentru deveni o societate cu adevărat performantă, implicit un stat mai puternic. De aceea, consider că România va intra în rândul statelor dezvoltate prin investiția în resursă umană, tradusă prin furnizarea unei educații de calitate – criteriu definitoriu pentru accederea în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. 

Senator AUR Adrian Costea