Adrian Costea (AUR) interpelează noul ministru de Externe cu privire la poziția MAE față de solicitările Consiliului Național al Românilor din Ucraina

În ședința Senatului din 21 iunie a.c., senatorul AUR Adrian Costea a dat citire interpelării adresate noului ministru de Externe Luminița-Teodora Odobescu privind poziția MAE față de solicitările Consiliului Național al Românilor din Ucraina. În acest context, Costea și-a exprimat speranța că, în urma schimbării conducerii MAE, România va adopta o poziţie mult mai fermă privind drepturile etnicilor români din Ucraina, cât şi din celelalte regiuni istorice din jurul României.

CNRU a înaintat la sfârșitul lunii mai 2023 un Memoriu adresat Președintelui Ucrainei, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina. Memoriul, la care au fost anexate şi răspunsurile celor două ministere, a fost transmis Comisiilor de Politică Externă din Parlamentul României, cât şi ministerului de resort.

Am speranţa că, având în vedere schimbarea conducerii diplomaţiei româneşti după preluarea mandatului de Domnia Voastră, MAE din România va adopta o poziţie mult mai fermă privind drepturile etnicilor români din Ucraina, cât şi din celelalte regiuni istorice din jurul României.

Parlamentarilor români le este solicitată adoptarea unei declarații de condamnare a practicilor necivilizate ale Ucrainei față de minoritățile naționale

Am studiat răspunsul MAE din Ucraina la solicitările Consiliului Naţional al Românilor din Ucraina. El conţine o serie de elemente relevante, pozitive, care însă nu corespund exact situaţiei reale din Ucraina, principiile enunţate nefiind puse in aplicare. Aştept din partea Excelenţei Voastre un răspuns la următoarele întrebari, şi mai mult, enumerarea efectivă a acţiunilor diplomatice concrete pe care le veţi întreprinde in sensul remedierii respectivelor situaţii:

1. Răspunsul MAE din Ucraina foloseşte sintagma „limba minorităţii naţionale moldoveneşti”, dar adaugă: „merită menţionată situaţia deosebită a persoanelor care se identifică drept moldoveni, a căror limbă este aceeaşi cu limba pe care o posedă minoritatea română şi prin urmare este limbă oficială a UE”.

Cum se împacă cele două elemente, în esenţă ireconciliabile întrucît constituie o contradicţie logică? Dacă limba moldovenilor este aceeaşi cu limba pe care o vorbeşte minoritatea română (limbă oficială a UE), de ce partea ucraineană insistă a folosi noţiunea de „limbă moldovenească”, care nu corespunde niciunei realităţi lingvistice distincte de cea a limbii române? De vreme ce nu există în Ucraina o minoritate moldovenească distinctă de cea română, fiind una şi aceeaşi minoritate, ce demersuri diplomatice veţi întreprinde pentru a convinge partea ucraineană să renunţe la aceste sintagme (limbă / minoritate moldovenească) care doar perpetuează o confuzie lingvistică şi identitară?

De altfel, şi răspunsul Ministerului Educaţiei şi ştiinţei din Ucraina foloseşte aceleaşi sintagme ce nasc doar confuzie. Printre altele, el recunoaşte că „manualele de limbile şi literaturile minorităţilor naţionale nu au mai fost tipărite”, lucru foarte grav.
De la românii din Ucraina avem informații care contrazic net situaţia atât de pozitivă descrisă în răspunsurile celor două instituţii ucrainene.

2. Memoriul CNRU invocă Tratatul de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, semnat în 1997:
   „Solicitările noastre sunt în deplină concordanţă cu Constituţia Ucrainei şi, angajamentele internaţionale ale Ucrainei, asumate inclusiv prin Tratatul de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina.

Și totuşi, răspunsul părţii ucrainene omite menţionarea acestui important Tratat bilateral. Articolul 13 din Tratat detaliază obligaţiile privind protecţia drepturilor minorităţii române din Ucraina.
Mai putem considera acest tratat bilateral ca fiind în vigoare în prezent? Ce demersuri veţi întreprinde pentru ca Ucraina să aplice efectiv, nu doar declarativ, prevederile Tratatului, în special Articolul 13 menţionat?
CNRU a solicitat parlamentarilor români o poziţie fermă şi adoptarea unor declaraţii în Parlamentul României care să condamne practicile statului ucrainean la adresa minorității române.

Aşteptăm din partea Ministerului Afacerilor Externe un răspuns consistent, care să servească drept imbold legislativului din România în sensul acţiunilor diplomatice concrete şi ferme pentru sprijinirea reală a minorităţii române din ţara vecină.