Patrioții

Ilie-Alin Coleșa (AUR): Un exemplu despre cum se resping amendamentele la Legea bugetului

Întocmirea bugetului și votarea lui s-au desfășurat destul de aproape de modul obișnuit de lucru al Parlamentului și al Guvernului, fără niciun fel de consultări cu societatea civilă și cu partidele din afara arcului guvernamental. Dezbaterile din comisiile reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au fost pur-formale, singurele dispute fiind legate de chestiuni de procedură. Nu se iau în considerare nici cele mai de bun simț amendamente.

Un exemplu: am ținut locul unui coleg la ședința comisiilor reunite, cea Juridică, de Disciplină, Imunități și cea de Constituționalitate. S-au votat pe rând mai multe file din buget, în general fără amendamente, până când a venit rândul bugetului pentru Înalta Curte de Casație și Justiție. A vorbit dna Corina Corbu, președinta ÎCCJ. O expunere foarte bună și curajoasă pentru care merită toate felicitările. Nu a menajat cu nimic nici actualele partide de la guvernare, nici pe cela mai vechi enumerând niște probleme foarte grave, de bază, cu care ICCJ se confruntă de foarte mulți ani:

  • Lipsa acută de spații pentru birourile magistraților asistenți și grefieri, ajungând ca 8-10 oameni să împartă același spațiu impropriu;
  • Extinderea liftului și către subsol, grefierii cărând pe scări dosare foarte voluminoase;
  • În cazul unor ședințe la care participă zeci de persoane, holurile sunt transformate în săli de ședință;
  • O secție a ÎCCJ își desfășoară activitatea într-un spațiu închiriat pentru care se plătește o sumă foarte mare;
  • Încă din lunile mai – iunie se preconizează că vor acumula datorii pentru servicii și activități de bază – corespondență și expertize – lipsuri care vor genera întârzieri nejustificate;
  • Există de mulă vreme expertiza unei soluție ieftină pentru problema spațiului: amenajarea podului;
  • Lipsa fondurilor pentru expertizarea instalației electrice, aceasta fiind în mod evident învechită și supra-solicitată, existând un real pericol de incendiu;
  • O comunicare foarte proastă din partea Guvernului către ÎCCJ, mai proastă chiar decât cea cu ambasadele;
  • Toate guvernele au evitat acest subiect, furnizând doar promisiuni mincinoase.

Suma necesară ar fi fost de aproape 60.000 mii lei. Apoi a început o scenă clasică de teatrul ieftin și prost. Deși toate aceste probleme sunt foarte vechi, cunoscute, discutate, atât cei de la guvernare, cât și reprezentanții PSD, toți au început a se arăta mirați atât de probleme, cât și de suma derizorie – ziceau ei – care se solicită. PSD a preluat la repezeala suma respectivă sub forma unui amendament ad-hoc.

Și noi, cei de la AUR, ne-am asumat acel amendament, menționând însă că problemele fiind vechi, noi singuri avem căderea morală de a face acest lucru. Cei de la PSD nu au nicio calitate morală de a juca un rol de salvatori. Dna președinte a ÎCCJ ne-a aprobat. M-a impresionat sinceritatea dânsei, foarte diferită de a marii majorități a celorlalți reprezentanți de ordonatori de credite, care s-au întrecut în declara că, deși fondurile s-au redus, activitatea lor se va putea desfășura fără probleme.

Amendamentul a fost respins… De fapt marea majoritate s-a abținut, doar USR-PLUS votând împotrivă. În comisiile Parlamentului am aflat o aberație, că o abținere e socotită ca vot împotrivă. Așa e regulamentul. Un regulament făcut după chipul și asemănarea celor care ne și ne-au condus: le este frică să voteze pe față împotriva binelui.