Adrian Costea (AUR): Federalizarea UE ar trăda dorința părinților fondatori ai Uniunii Europene
Federalizarea UE ar trăda dorința părinților fondatori ai Uniunii Europene, afirmă senatorul AUR Adrian Costea. Declarația a fost făcută în contextul participării premierului Nicolae Ciucă la evenimentul dedicat închiderii Conferinței privind viitorul Europei – 11 aprilie 2022, în cadrul căruia s-a discutat despre o posibilă federalizare a Uniunii Europene, precum și abolirea Consiliului UE. În acest context, senatorul AUR solicită premierului Ciucă un punct de vedere oficial: Sunteți pentru Europa Națiunilor sau pentru o Europă Federalizată?
Pe data de 11 aprilie 2022 ați participat la evenimentul dedicat închiderii Conferinței privind viitorul Europei, alături de doamna Adina Vălean, Comisar European pentru transport.
În același context, pe 8-9 aprilie s-a reunit la Strasbourg plenul Conferinței privind viitorul Europei (Future of Europe) pentru a dezbate propuneri pregătite de grupurile de lucru. Proiectele, grupate pe teme, se bazează pe recomandări formulate de grupuri de cetățeni europeni, contribuții ale grupurilor naționale, idei colectate prin Platforma digitală multilingvă și schimburi de opinii în sesiunile plenare și grupurile de lucru anterioare.
Urmărind conținuturile postate pe website-ul oficial al Conferinței, constat existența unor teme și propuneri de importanță crucială privind viitoarea arhitectură a Uniunii Europene.
Una dintre aceste propuneri este următoarea:
„Uniunea Europeană ar trebui să se transforme într-o Federație. Ca model putem folosi o combinație între Germania și Rusia. O federație care să cuprindă republici care au toate același nivel al puterilor. Principalul centru de putere trebuie să fie la statele membre, desigur, dar sunt aspecte care ar fi benefic să se realizeze la scară europeană. De pildă imigrația, clima, armata europeană.”
O altă propunere este cea de a „aboli Consiliul Uniunii Europene”:
Legislația se crează de către Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Parlamentul European este ales în mod direct, servind interesul cetățenilor europeni. Comisia Europeană răspunde direct în fața acestui Parlament. Consiliul European însă nu este nici ales, nici răspunzător. Membrii lui sunt guvernele statelor membre. Aceasta înseamnă că ei slujesc interesele celor aflați la putere, nu ale cetățenilor europeni. Consiliul European ar trebui abolit și puterile lui transferate parlamentului. Guvernele statelor membre pot avea în continuare discuții informale în Consiliul European, dar legislația ar trebui votată doar de un parlament ales, așa cum se întâmplă în orice democrație sănătoasă.
Domnule Preim-ministru, consider că transformarea Uniunii Europene într-o Federație ar trăda dorința părinților fondatori ai Uniunii Europene. Uniunea s-a născut din dorința de pace și cooperare a națiunilor unei Europe pustiite de al doilea război mondial. Formată din țări deopotrivă devastate de război, care doreau să colaboreze sincer în beneficiul reciproc, ea n-a fost gândită ca o Federație care să abolească suveranitatea națiunilor membre.
Popoarele care au decis să se unească într-un proiect comun n-au dorit un imperiu care să le impună legi contrare propriei identități, în răspărul dorinței și tradiției lor. Popoarele celor 27 de state membre sunt inima acestui proiect și ele nu pot fi șterse de o birocrație instituțională în numele unei culturi a anulării (cancel culture). Azi Uniunea se îndepărtează mereu de voința acestor popoare, în favoarea unei mici pseudo-elite ce-și urmărește propria agendă ideologică.
În fața provocărilor cu care ne confruntăm azi, ne afirmăm credința într-un viitor european comun modelat potrivit viziunii părinților fondatori ai Uniunii: Europa Națiunilor.
Nu credem într-un viitor superstat european fondat pe maximalisme utopice de tip federalist. Respingem dictatura „falsei Europe” (în termenii Declarației de la Paris din 2017 – „O Europă în care putem crede”) și afirmăm că viitorul aparține „adevăratei Europe”: o Europă a patriilor care-și recunoaște și prețuiește moștenirea iudeo-creștină.
O Europă a statelor-națiuni care nu cedează decât porțiuni limitate de suveranitate instituțiilor europene, dar își păstrează dreptul de a decide pe principiul subsidiarității, în domenii importante.
Declarația Comună privind Conferința asupra Viitorului Europei, aprobată de Consiliul European în martie 2021, documentul de poziție agreat în Comitetul Reprezentanților Permanenți în februarie 2021 și Noua Agendă Strategică a UE 2019-2024 menționează valorile fundamentale ale UE, așa cum sunt definite în Tratatele Uniunii și Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale, dar ocolesc tocmai principiile care constituie în realitate sufletul și identitatea profundă a Europei.
Europa reală este o comunitate de națiuni. Uniunea suferă de un deficit democratic cronic, pentru că vocea cetățenilor acestor națiuni este înăbușită de un cor opresiv de tehnocrați și birocrați supra-naționali care au instituit un monopol de facto asupra discursului dominant, în numele unor clișee și dogme post-naționale, post-culturale și post-creștine. Acest cor folosește limbajul completei imanentizări a tuturor sensurilor din cultura secularistă dominantă, înscriindu-se într-un peisaj moral radical secularizat.
Domnule Prim-ministru, în alocuțiunea ținută de dumneavoastră în cadrul evenimentului menționat nu ați făcut referire la această temă de importanță crucială privind viitorul Uniunii Europene.
În calitate de parlamentar, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Senat, vă rog, Domnule Prim-ministru, să precizați care este poziția dumneavoastră privind viitorul Europei: Sunteți pentru Europa Națiunilor sau pentru o Europă Federalizată?